Winter dilema [unpublished, from december 2009]

“este pur şi simplu o nebunie.” Shakespeare

A venit iarna. Cu tot cu fulare, Mos Craciuni la colt de strada, suprapret la tot ce poate constitui cadou , aglomeratie pe patinoar, febra sarbatorilor si incepand d ieri, brad de 17 metri in Piata Universitatii.Foarte frumos.A inceput cu alte cuvinte oficial luna in care putem sa visam cat n-am avut timp sau curaj tot anul. Luna in care nu mai conteaza ca iti vine sa canti de fericire, pentru ca oricum se aud colinde de peste tot, asa ca nu o sa observe nimeni ca nu ai voce. Si daca ai, cu atat mai bine!

As vrea insa sa stiu cum poate acest feeling sa izbucneasca asa de puternic in fiecare an, in decembrie, si sa dispara la fel de furtunos dupa jumatatea lui ianuarie, lasand in urma numai mocirla de pe sosele, in care se transforma de obicei zapada bucuresteana…la una, doua zile dupa ce a nins. Este oare rost de niste ipocrizie sau este decembrie portita de scapare din restul anului gol de entuziasm, cadouri si dorinte?

Înţelegerea greşită este cea mai obişnuită formă de comunicare între oameni

De cate ori intelegem exact ce vrea celalalt sa ne spuna? De cateori nu ne trezim ca am spus un lucru cu toate intentiile bune…sau rele,  si cel din fata noastra a inteles exact pe dos?  Si cel mai nasol, if I can say so, este ca aceste cinfuzii se produc exact cu oamenii pe care ne dorim sa ii simtimpe aceeasi lungime de unda cu noi. Desigur, cand iubesti, totul pare putin cu susul in jos, sau macar inclinat cat tunul din Pisa.

‘Îmi intrase în cap că eşti fragil, te laşi uşor sedus, da, ştiu cu condiţia să-ţi placă, îndrăzneaţă, dar asta nu schimbă nimic. În mintea mea rămâneai bărbatul slab, aflat la discreţia femeilor cu tupeu. Te vedeam pradă uşoară. Aşa-zisa comunicare intelectuală ce este, decât preludiul?’ Dumitru Popescu în Cenuşa din Ornic

Si totusi avem scuze pentru neintelegeri. Pentru ca, cine este mult prea rational, cerebral, pragmatic, uneori se potmoleste in fata adevaratelor sentimente care leaga oameni…si care ii induc uneori in confuzie. ‘O iubire provocată de cauze conştiente, de calităţi pentru care dicţionarul are cuvinte, de însuşiri externe, o iubire acordată ca un premiu pentru calităţi estetice, morale şi intelectuale, o iubire pe care o poţi justifica nu este iubire.‘ Garabet Ibrăileanu în Adela

Aceasta nu-i o declaraţie de iubire
Nu-ţi spun nimic, doar mă uit
Peste umărul tău….

txt

concurs

test five

test four

test three

test two

test one