Imagine the world. Design yourself.

Unu

Sanatatea nu inseamna intotdeauna sa ai analizele la zi, si sa fie bune. Uneori inseamna sa te simti bine cu tine, puternic, ingrijit si fericit. Iar vindecarea nu inseamna numai o cutie de pastile sau o camera de spital. Poate sa insemne mai multa miscare, mai mult aer curat, mai multa distractie. Long live Placebo!..daca este constructiv

Heal the world

“It is not necessary to change. Survival is not mandatory”

Edwards Deming

Japonia anilor 50 ii datoreaza lui Deming o parte importanta din succesul competitiei tehnologice cu SUA. La fel si Ford… si apropo de masini: nu ti se intampla uneori sa nu mai ai chef sa conduci? Indiferent daca ai permis de unul sau 10 ani, ai senzatia ca masina, sau procesul de a conduce nu te mai surprinde cu nimic si prin urmare nu iti mai ofera nimic in plus fata de…mersul pe jos.

Cu atat mai bine. Mersul pe jos face piciorul frumos Sau cel putin ne lasa timp sa simtim pulsul strazilor, intersectiilor, semafoarelor cu picioarele pe pamant. Si nu este minunat ca indiferent de banda pe care ai putea sa te asezi, ca pieton nuesti nevoit sa prinzi niciodata al doilea semafor? Doar ca de poimaine vom fi probabil tot in fata volanului..pentru ca lumea se invarte atat de repede in jurul soarelui, incat ziua se termina inainte de a ajunge la jumatatea locurilor in care ar trebui sa ajungem, en promenade. Viata moderna e o cursa de formula 1.

Dar sa revenim la a schimba sau nu. Hamlet nu era nedumerit degeaba. Cred ca schimbarea ne face sa simtim atunci cand uitam cum este sa simti ceva, ne face sa tresarim atunci cand nu mai regasim ordinea rutinata a lucrurilor din jurul nostru. Mama de exeplu este o persoana foarte deschisa la schimbare…in fiecare saptamana mobilierul din sufragerie e asezataltfel. Dar nu ar renunta cu nici un chip la masa imensa din bucatarie care ocupa inutil de mult spatiu. Ce frumos ar fi daca am putea controla schimbarea

Uneori insa schimbarile ne bulverseaza. Sentimente pe care le credeam uitate, oameni care se fac ca nu ne mai cunosc sau oamnei pe care ii stim de ani si dintr-o data nu ii mai recunostem, culoare unice care paralizeaza capitale Europene, politisti supli din toate judetele aglomerati in intersetiile bucurestene. Da, Summitul Nato este o schimbare pentru imaginea Romaniei. Putin probabil sa fie impecabila, dar ar putea sa fie una buna…

Summitul Nato este o miniatura a ceea ce se intampla cu vietile noastre in general. Se da o situatie. Ca atare. Atunci cand nu mai este posibil sa o schimbi, esti provocat sa te schimbi tu. Dupa principiul Daca esti intr-o situatie rea, nu te lamenta, se va schimba/ Daca esti intr-o situatie buna, stai linistit, o sa se schimbe, poate ar trebui sa ne propunem sa acceptam schimbarile si sa invatam din ele, trecand prin ele. Sa nu fim carcotasii propriilor noastre vieti si sa zambim in fata schimbarii. Pentru ca este inevitabila.

In eventualitatea in care detii un scut impotriva schimbarii, te invit sa il pui in dulap si sa il folosesti ca placa de surf la vara in L.A…sau ca pluta la Marea Neagra. Pana la vara, mi-a propus sa reciclez pungile de plastic pe care le folosesc. Incepand de azi. Pentru ca in fiecare an se produc 4.000.000.000.000, si se recicleaza doar1%. Restul sunt pe post de recolta pe campurile dintre orase. Ai fost in vreo zi ecologist? If you wanna see the change, be the change

 I’m not always strong
And sometimes I’m even wrong
But I win when I choose
And I can’t stand to lose
But I can’t always be
The rock that you see
When the nights get too long
And I just can’t go on

Yeah the woman in me
Needs the man in you…

Intotdeauna dincolo de ninsoarea de pe crengi e verdele frunzelor noi. Important este cat de departe poti vedea..te opresti la albul zapezii sau il colorezi asa cum vrei tu, inainte ca timpul sa o faca?

Iti propun sa pictam in culorile primaverii tot ce ni se pare monocrom in viata. Aduc eu Tempera. Deadline 1 aprilie…ca sa nu ne mai pacalim singuri

Nu stiu inca ce am putea sa pictam…eu cred ca am sa pictez sentimente. Poti s-o numesti astenie, dar intotdeauna dragostea si prietenia mi se par mai frumoase primavara. Si cred ca Gioconda lui Da Vinci cauta cu privirea ei tot primavara…pacat ca au inchis-o in Louvre…

As vrea sa fie primavara in fiecare zi. Ca sa pot iubi in fiecare zi

“A cunoaşte. A iubi.
Încă-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.

A iubi - aceasta vine
tare de departe-n mine.
A iubi - aceasta vine
tare de departe-n tine.

A cunoaşte. A iubi.
Care-i drumul, ce te-ndeamnă?
A cunoaşte - ce-nseamnă?
A iubi - de ce ţi-e teamă
printre flori şi-n mare iarbă?

Printre flori şi-n mare iarbă,
patimă fără păcate
ne răstoarnă-n infinit
cu rumoare şi ardoare

de albine rencarnate.Înc-odată, iar şi iară

Sa ninga peste amintiri

Ninge…Ninge peste toata zbaterea noastra, peste griji, peste lacrimi, peste taceri fara explicatie, peste plecari. Ninge si anul acesta iarna este anotiompul viselor albe cu adevarat.

Sa ninga! Zapada va acoperi cu alb tot ce numai alb n-a fost! Sa traim iluzia ca e bine, ca o vom lua de la capat, ca de sub zapada ies flori si nu urme…

Sa ninga peste tot ce-a lasat vara asta neterminat. Sa fie zapada pe fiecare umbra a unei frunze si pe fiecare fosta petala… Foarte bine! Se asterne alb peste drumuri de parca pasii nostri nu le-au calcat niciodata. Dupa zapada aceasta ne vom duce acolo ca si cum ar fi prima oara! Zapada invie emotia copilareasca a inceputurilor.

Sa ninga peste tot ce n-a fost sa fie. E ca si cum ar ninge peste un foc mocnit care nici flacara n-are si nici cenusa nu-i. Zapada va sti sa stinga urma de jar pentru totdeauna. Cum stie sa inghete ultimul boboc al unui trandafir intarziat si imprudent. Asa cum stie sa incalzeasca pana la primavara florile pline de arfum si culoare. Cadoul perfect.

Sa ninga peste tot ce-a fost, dar n-a fost bine. Zapada cazuta peste nebine e ca mantuirea prin alb. Raul si zapada n-au nimic in comun. Zapada sa fie uitare…

Sa ninga peste tot ce-a fost, dar n-a fost frumos. Zapada e frumoasa. Acoperim cu zambet de alb incruntari si indarjiri…
Sa ninga cu Mos Craciun, cu Rudolf, cu colinde, cu nuci si mere, mese pline de Craciun si jocuri de lumini si culori de Anul Nou. Cu zambete, cu zboruri pe partie si patinoar, cu globuri si beteala, cu crengi de brad si clinchete de zurgalai.

Sa ninga cu ganduri bune, cu prietenie si iubire sincera, cu ambitii, curaj si cu speranta unor sarbatori minunate. Sa ninga asa cum va doriti fiecare! Si sa a fie cald, in suflet, ca in nici o alta iarna

Albert Einstein

- sau de ce sa visam iarna asta la mai bine -

Ieri. Ziua in care am intrat la facultate. Ziua in care am desoperit ca nici o cutie de inghetata, oricat ar fii de mare si de plina cu topping, nu iti opreste lacrimile dupa ce ai fost parasita. Ziua in care am aflat ca iubirea te gaseste oricunde te-ai ascunde…face ea cumva. Ziua in care am castigat primii mei bani. Ziua in care am condus prima data cu o viteza mai mare de 100 km/h…de unde scot barbatii atata adrenalina? Ziua in care am descoperit Visul American. In fine, ziua in care am mancat prima data singura cu furculita…fara sa pictez bucataria. Asta a fost de mult… 19 ani si trei luni, cam 7025 de zile, 168600 de ore, din care am invatat sa cred, sa zambesc, sa tip, sa caut, sa ascund, sa astept, sa ma impiedic si sa ma ridic. Si viata merge mai departe, indiferent daca ne acordam sau nu timpul sa invatam din ea. De ce? Pentru ca poate

Azi. Azi scriu. Si ma gandesc la prietenii mei. Ce bine ca pot sa ii numar pe degete…si ce daca im trebuie mai multe maini de cat am …? Si traiesc fiecare clipa, la cinema, la biblioteca, in club, la etajul trei in Unirea Shoping center. Si la facultate. Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima, se spune. Dar cum iti dai seama daca faci sau nu asa? Iti dau o sugestie..inainte sa iesi dimineata din baie, uita-te in oglinda si intreaba-te: Si daca ziua de azi ar fi ultima…? Am un feeling ca ai sa zambesti dupa ce ti-ai raspuns. Sau chiar daca nu iti convin ideile care ti-au apasat intreupatorul imgainatiei, nu sparge oglinda..pe principiul Nu omorati mesagerul!

Maine. Sper ca maine sa fie mai cald decat azi. Sper ca anul acesta sa ninga frumos de Craciun…sau macar de Revelion. Sper sa am timp sa visez si sper sa ai timp sa visam.

Einstein a fost in final, un visator ironic si inteligent. E drept ca profesorul lui de fizica nu a vazut nici o sclipire in tezele lui care l-au lasat corigent. Dar cine dintre ei a ramas in istorie? :))

Scurt pe doi, daca pentru el au functionat lectia din trecut, entuziasmul clipei prezente si speranta ca va fi mai bine, de ce sa nu functioneze si la tine? Macar iarna permite-ti sa visezi frumos..cu ochii deshisi sau inchisi.

“Azi ma simt lipsita de inspiratie…”. Da, mi se intampla si mie sa spun aceste cuvinte. Le spun atunci cand am nevoie de idei bune, si nu gasesc in sertarele ghiftuite din mintea mea decat clisee. Le spun atunci cand cineva mi-a facut un compliment la care am raspuns anapoda sau cand cineva mi-a adus o critica si am raspuns la fel de anapoda. Le spun atunci cand nu gasesc ceee ce caut. Mana sus cui i se mai intampla!

Unde sa cautam de fapt ideile ca sa le gasim pe cele mai potrivite? Si cum ne dam sema ca o idee pe langa care tocmai am trecut nu merita sa ne intoarcem la ea? Si in fine, de ce traiesc ideile preconcepute mai mult decat tampeniile (sa imi fie scuzata expresia ) spontane ?

Intrebarile mari au nevoie de raspunsuri geniale.

Cred ca primul pas in a deveni genial este sa incetezi sa mai ai aceasta preocupare. Sa nu iti mai sapi singur groapa depresiei intelectuale si sa deschizi ochii. Sa nu te mai temi ca nu ai sa poti niciodata genera o idee care sa aduca succes, fericire infinita sau glorie, ci mai degraba sa iti faci o ceasca mare de cafea…sau ceai si sa te asezi pe fotoliu..sau scaun (dar sa fie, pentru relaxarea ta, un scaun comod). Apoi poti sa citesti, sa te uti pe geam, sa deschizi televizorul sau calculatorul. Important e sa creezi o legatura foarte personala cu informatia, astfel ca intre tine si ea sa nu stea decat cana de cafea. Acesta a fost pasul al doilea.
Ceva idei revelatoare?…

Daca nu, exista firesc si pasul 3. Duci cana de cafea (goala sau plina) la loc in bucatarie. Te incalti, nu iti uiti gluga sau umbrela si iesi afara. Nu conteaza ca ploua..daca ai de gand sa astepti pana se opreste ploaia, ne auzim la primavara. De aici inainte lumea intreaga e o sursa nesfarsita de idei. La ce te gandesti cand vezi literele GHK de pe placuta de inmatriculare a vecinului de la 5? Si in alta ordine de idei…te-ai uitat vreodata pana acum la literele din “numerele” de inamtriculare?

In traducere, pasul 1 inseamna sa te eliberezi de complexe, de prejudecati si de pesimism. Nu esti nici ultimul nici primul si poate nici cel mai bun. Dar cel mai bun poti sa fii daca esti creativ si serios. Serios fata de ceea ce vrei sa fii si sa faci. Serios nu inseamna sa nu razi!
Pasul 2 inseamna sa cauti. Povestea cu marul care a cazut si a demonstrat ca exista gravitatie a fost doar norocul lui Newton. In general si in majoritate, fructele stau in pom si tu trebuie sa ajungi la ele.
Pasul 3 insemana sa fii atent la lume si la detalii. In fond, viata e facuta din detalii puse cap la cap. Detalii semnificative, care te fac unic…in sensul bun sau in sensul rau, e mai putin relevant acum.

Evident ca pasii acestia sunt doar rezultatul propriului meu experiment. Esential este sa ne gasim fiecare timp pentru un asemenea experiment care sa ne arate cat de inventatori putem fi.
Einstein a spus ca singura modalitate de a nu gresi este sa nu ai idei. Ei bine, cred ca este cazul sa ne dorim in fiecare zi sa gresim!

Evrika!(http://www.mcs.drexel.edu/~crorres/Archimedes/contents.html)

Matematicienii stiu ei ce stiu. Universul este in definitiv construit din date, la fel ca si viata: ziua cand te-ai nascut, noaptea cand ti-ai pierdut virginitatea, ziua cand ti-ai luat masina, ziua cand te-ai angajat (a nu se interpreta in ordine cronologica…nu am inca masina), ziua cand te muti de la parinti, ziua cand intrii la facultate, dupamasa in care te casatoresti, etcaetera. Pana la varsta la care mai am doi ani si am sa pot canta oficial “Tanar vreau mereu sa fiu…” a la Voltaj (http://www.musicmix.ro/), am gasit trei zile de care sunt dependenta.

Ziua 1…si Dumnezeu a zis “Sa fie lumia!”. Si indiferent ce ar spune Darwin, a fost lumina. Evident, mai intai a fost aglomerarea de masa cosmica. (http://www.cybertown.com/timperod.html). E adevarat ca eram cu vreo 4 sute 50 de mii de secole mai mica, dar de atunci au aparut marea unde ne petrecem sarbatoarea muncii - uite un sovietism bun a.k.a. 1 mai - , flora si fauna pe care le-am conservat cu grija la Zoo, respectiv Gradina Botanica. Sincer, nu prea merita drumul pana la Banesaca pentru a face cu mana din afara custii animalelor jailed in Bucharest - va recomand Gradina Zoologica din Targoviste- dar e binevenit un drum pana la Cotroceni, pentru a simti aerul curat care iriga resedinta prezidentiala datorita sutelor de specii de plante. Mai presus de toate, din ziua1 a fost premeditata venirea omului pe pamanat. Iar eu sunt dependenta de oameni. Asa ca praise the Holly Day!

Ziua 2: 26 august 1988. Puteam sa ma nasc cu trei ani mai devreme, ca sa inteleg mai mult sin Revolutia Romana. (http://www.revolutie.ro/). Dar nu ma plang, am avut suficient timp sa incerc sa inteleg eterna perioada romanesca de tranzitie. Si dincolo de coruptie, moguli de presa si reforme neo-populiste, politica autohtona este un exercitiu foarte bun pentru minte si spirit: rezistenta si haz de necaz. In fiecare vara mai adaug cate doua sertare in memorie. Te sfatuiesc sa faci la fel: in primul pui ceea ce iti place si celelalt, evident, restul. Si daca poti, nu pierde printre dinti chieia de la sertarul cu lucrurile placute. Pica greu la stomac.

Imi place TNB (http://tnb.kappa.ro/), Libraia Eminescu, Marin Sorescu, Muzeul Sutu, Michael Bolton, masinile Nissan, soia, hainele in nuante de maro,Nelly Furtado, Vanilla Sky si nu imi plac Cheeky Girls. Cu Gigi Becali n-am nimic, sper doar sa nu ajunga presedinte. Toate au un rost pe lume.

Ziua 3: Azi. Pentru ca tu ai ajuns sa citesti si ultimele 5 randuri din dizertatia mea online. Azi imi place sa stiu ca cineva ma iubeste. Si daca nu-i asa, cel putin se preface foarte bine, deci ramane special Si imi place sa fiu sigura ca fericirea vine din zilele mici pe care le faci mari. Asa ca inchide computerul si iesi in oras. Sunt 22 de grade afara! Iar peste 50 de ani ai sa te rogi de altii sa te duca afara. Si daca ajungi la mare, blog the world cu picioarele goale..sper ca nu sunt cioburi la malul marii Negre.

Ioana B